ΓÇ₧Cartea RegilorΓÇ¥; ΓÇ₧Faptele Regilor lui IsraelΓÇ¥; ΓÇ₧Cronica regelui DavidΓÇ¥; ΓÇ₧Faptele lui Samuel v[z[torulΓÇ¥; ΓÇ₧Faptele Profetului NatanΓÇ¥; ΓÇ₧Faptele lui Gad v[z[torulΓÇ¥; ΓÇ₧Profe@ia lui Ahia |ilonitulΓÇ¥; ΓÇ₧Vedeniile lui Ido v[z[torulΓÇ¥; ΓÇ₧Faptele profetului |emaiaΓÇ¥; ΓÇ₧Faptele lui Iehu, fiul lui HananiΓÇ¥; ΓÇ₧Celelalte fapte ale lui Ozia scrise de IsaiaΓÇ¥; ΓÇ₧Vedenia lui IsaiaΓÇ¥; ΓÇ₧Cartea V[z[torilorΓÇ¥; ΓÇ₧Pl_ngerea lui Ieremia asupra lui IosiaΓÇ¥. Nici una din aceste scrieri nu ne este cunoscut[. Pe l_ng[ ele, a mai folosit \i tradi@ia oral[, ]ndeosebi pe aceea p[strat[ la templu de c[tre preo@i \i levi@i.
Scriindu-\i opera, autorul urm[re\te un scop care poate fi decelat printrΓÇÖo analiz[ sumar[ a textului: istoria statului teocratic iudeu, ]ndelung preg[tit de la Adam p_n[ la ]nceputul dinastiei davidice, consolidat \i ilustrat exemplar prin David \i Solomon, dezmembrat prin apari@ia celor dou[ regate adverse, plutind ]n deriv[ de-a lungul a dou[ \iruri paralele de suverani ]n zig-zag, distrus prin interven@ia lui Nabucodonosor \i mijindu-\i rena\terea prin decretul lui Cirus. Ra@iunea de a fi a statului teocratic rezid[ ]n templu, ca prezen@[ v[zut[ a lui Dumnezeu, \i ]n cultul monoteist, ca expresie a credincio\iei poporului ales fa@[ de Cel ce l-a ales. }n func@ie de aceste coordonate, cronicarul ]\i parcurge documentele cu ochiul critic al celui ce evalueaz[, discerne, copiaz[, omite, adaug[, modific[, ]ngroa\[ reliefuri sau simplific[ traiectorii.
O constant[ a demersului s[u este aceea de a evalua moralitatea fiec[rui personaj sau pe a ]ntregului popor ]ntrΓÇÖo anumit[ perioad[ \i de a-i conferi evenimentului istoric o explica@ie teologic[: ]n mod inevitabil, p[catul atrage pedeapsa, virtutea atrage bun[starea. }n felul acesta, biografia primului rege al lui Israel nu-l intereseaz[ c_tu\i de pu@in; el se opre\te doar asupra mor@ii tragice a lui Saul, aceasta
